De ce Șucu nu este ca Becali (Video)

Dacă ești genul căruia îi lăcrimează ochii când citește sau pur și simplu ai stat prea mult pe TikTok ca să poți consuma altceva decât conținut video, ai ideile acestui text în formatul tău favorit aici:

După demiterea lui Lennon de la Rapid, a apărut puternic ideea că de fapt n-ar fi nicio diferență între patronul Rapidului și cel al FCSB.

Că Șucu este la fel ca Becali, doar ceva mai “spălat”.

Ceea ce e fals, desigur.

Asta dacă vrei să vezi realitatea pe care ți-o prezint în continuare.

Dacă nu, nu citi, riști să te enervezi și e păcat să faci asta pe net.

Categoria “Basarab Panduru” a celor care-l consideră pe Șucu ca fiind un Becali mai manierat

Concret, entuziasmul unora că au descoperit suprapunerea între conturul de patron al lui Șucu și cel al lui Becali este specific pentru două categorii de oameni.

Pe de o parte, sunt cei care judecă faptele dintr-o perspectivă pe cât se poate de neutră: au văzut faptele, au urmărit parcursul lui Șucu în fotbal, au ajuns la o concluzie - “e ca Becali”.

Deci aceștia se-nșeală “obiectiv”, nu așa cum aleg să se-nșele cei din a doua categorie despre care-ți voi vorbi în continuare.

Reprezentativ pentru această categorie este Basarab Panduru. Mai există și alți analiști cu opinia sa, dar Panduru a fost cel mai coerent și cel mai carismatic în exprimarea ideilor, deci a câștigat cumva prim planul.

Panduru spune c-a crezut că Șucu este altfel, dar s-a dovedit că n-a fost. Deci e un soi de dezamăgire, nu un soi de “toți sunt ca Becali, dar nu recunosc”.

Categoria “complex și ură” a celor care-l consideră pe Șucu un patron de genul Gigi Becali

A doua categorie este mult mai eterogenă. E vorba în primul rând de o parte a fanilor FCSB care au un real complex legat de faptul că echipa pe care o susțin e patronată de Becali.

Pur și simplu, le e rușine de această situație. Le e rușine că patronul e “cioban” și ei sunt făcuți oi. Iar faptul că Șucu este considerat o copie a acestuia îi eliberează pe ei cumva moral de presiunea pe care o simt.

Desigur, acest complex este o chestiune profund infantilă și doar un bleg se lasă afectat de chestiuni care nu se află sub nicio formă sub controlul său, precum comportamentul patronului echipei pe care o susține.

Tot în această categorie intră și cei care nu sunt neapărat fani FCSB, pot susține orice altă echipă, dar urăsc oamenii cu foarte mulți bani. Prin urmare, ideea că toți cei cu bani sunt la fel, inclusiv Șucu, le face zilele mai senine.

E cumva relaxant pentru ei să știe că ăia sunt toți o apă și-un pământ, că au bani doar pentru că fură, că au fost ajutați de servicii, că sunt de fapt doar niște proști norocoși.

Diferențele evidente dintre Șucu și Becali

Unele dintre aceste diferențe îl pun într-o lumină favorabilă altele sunt neutre sau îl pun într-o lumină bună pe Becali. Doar că nu e vorba de cine-i mai bun, ci e vorba de-a sesiza diferențele dintre cei doi.

Pe parte economică, diferențele dintre Șucu și Becali sunt uriașe

Din perspectiva preferată a domnului Becali, adică pe partea economică, cei doi sunt diferiți mai ales din perspectiva complexității afacerilor pe care le-au derulat de-a lungul vremii.

Șucu se mândrește pe bună dreptate că și-a făcut banii legal într-o industrie foarte competitivă în care nu există doar IKEA, ci și mii de producători de mobilă la comandă care mușcă din piața respectivă. Și-ntro industrie în care marjele de profit sunt atât de mici încât ești obligat să vinzi volume mari ca să fii lider de piață, cum e și Mobexpert.

Becali a ales o altă cale, una în acord atât cu pregătirea sa, dar și cu instinctele sale de om de afaceri. A speculat pământ. Ceea ce nu e nicio rușine, e doar un indicator al diferenței de sofisticare dintre afacerile celor doi.

Și tot economic vorbind, Șucu îl surclasează pe Becali când vine vorba de capacitatea de-a exploata potențialul echipei pe care o patronează. Atenție, nu spun c-a făcut mai mulți bani din fotbal ca Becali, spun că are o cunoaștere economică atât de performantă încât, raportat la anvergura cluburilor, Șucu produce mult mai mulți bani decât Becali.

Nu e vorba numai de faptul că clubul lui Becali este în mod cronic subexploatat din perspectiva marketingului, ci și de capacitatea lui Șucu de-a face Rapidul atractiv pentru sponsori.

Inclusiv în zona în care Becali a fost un deschizător de drumuri, cea a transferurilor pe bani mulți, Șucu i-a luat fața. Nu mă refer la sume nete, ci la faptul că patronul Rapidului l-a vândut pe Rareș Ilie cu 4,5 Mil. Euro de la o echipă care abia promovase și care nici măcar nu a prins play off-ul în acel sezon.

Sau l-a vândut pe Rahmani cu 5 Mil. Euro de la o echipă care a terminat pe 6 în România, fiind ciuca bătăilor în play off. Deci fără vreun meci în cupele europene. De altfel, absolut nimeni din fotbalul nostru n-a avut capacitatea de-a vinde precum Șucu în condițiile unor rezultate sportive inexistente.

Pe partea implicării la echipă și a altor nebunii tehnico - tactice care plac patronilor, iarăși sunt diferențe uriașe între Șucu și Becali

După ce Viorel Moldovan a anunțat public că i-a cerut lui Lennon să schimbe sistemul și după ce Rapid l-a demis pe nord-irlandez, ideea că Șucu se bagă la echipă ca Becali a prins aripi.

Doar că mișcarea lui Moldovan n-a fost un ordin de la Șucu pentru că Șucu habar n-are de sisteme și alte minunății. Mișcarea lui Moldovan a fost doar o gafă majoră făcută de președintele Rapidului pentru că nu are experiență în această funcție și pentru că n-a făcut el însuși față lipsei de rezultate.

Așa că a preferat să anunțe că a vorbit Lennon despre subiectul schimbării sistemului și că antrenorul trebuie să schimbe.

Ce poate să fi făcut Șucu a fost să-i ceară lui Moldovan să-i transmită lui Lennon ca echipa să joace ceva sau să arate altfel sau chestii de genul acesta. Nu este absolut nimic în neregulă ca un patron să ceară astfel de lucruri. Sau să spună că vrea ca echipa sa să joace mai spectaculos. Sau să ceară ca echipa sa să se bazeze pe anumiți fotbaliști pe care vrea să-i vândă.

Moldovan a venit cu soluția și cu inițiativa de-a vorbi public despre asta.

Și chiar dacă prin absurd Șucu ar fi cerut ceva atât de intim din punct de vedere tehnic, acțiunea sa ar fi pălit în fața tuturor intruziunilor pe care Becali le are la propria echipă, mișcarea supremă fiind schimbările de la pauză sau din timpul jocului.

La nivel de principii, iarăși sunt diferențe majore între Șucu și Becali

Doar că aici diferența este-n favoarea lui Becali.

Adică, Șucu și-a încălcat principiile clamate direct și indirect care spuneau că Rapid trebuie să aibă o imagine excelentă în momentul în care l-a numit pe Șumudică antrenor.

A numit un antrenor cu comportament de circar pentru că se află într-o totală degringoladă în ceea ce privește capacitatea sa de-a-nțelege ce se întâmplă cu echipa sa. Această dezorientare l-a făcut să-și încalce principiile și să ia o măsură real disperată.

În schimb, Becali își respectă principiile, credințele legate de felul în care trebuie făcute lucrurile fără să se abată de la acestea. Chiar a devenit și mai radical în ultimii ani în ceea ce privește respectarea acestor principii.

Care principii, desigur, nu sunt pe placul multora. Dar asta este problema acestor "multora", nu a lui Becali.

Spune că la el antrenorii trebuie să slujească?

Păi, antrenorii slujesc.

Spune că face schimbările?

Păi, face schimbările.

Spune că-l interesează doar banii?

Păi, îl interesează doar banii.

Concordanță totală între ce spune și ce face.

Ipocrizie gen "domnul Șumudică era prima noastră variantă bla-bla"

Zero.